la-Oradea.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii oradenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Rezervațiile și monumentele naturii din Padiș, reprezentantive la nivel european

Agerpres

 

Zona turistică Padiș, din Munții Bihorului, situată în Parcul Natural Apuseni, atrage anual mii de turiști. Grandioasele forme carstice, atât la suprafață, cât și în adâncuri, unice în România, culminează prin complexul Cetățile Ponorului. Într-o mare varietate de obiective turistice naturale, majoritatea rezervații naturale, specifice acestei zone sunt celebrele peșteri cu gheață ori impozantele Chei ale Galbenei sau Someșului cald.

Zona turistică Padiș este 'una din cele mai mari, mai pitorești și mai îndrăgite arii naturale protejate din România, reprezentând o mare atracție pentru toți cei care au vizitat Apusenii de-a lungul timpului,' a declarat, pentru AGERPRES, Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni, parc ce cuprinde aproape 76 de mii de hectare de teren din trei județe.

Peisajul îmbină succesiuni de culmi de înălțimi medii, majoritatea împădurite, din loc în loc luminișuri sau poieni, cu zone stâncoase, albul calcarului contrastând puternic cu verdele închis al pădurilor. El este completat de varietatea unei flore ingenue și de populațiile de carnivore mari, ursul, lupul și râsul, dar și capra neagă, cerbul carpatin, mistrețul, acvila de munte. În Parcul Natural Apuseni sunt cunoscute până în prezent peste 1550 specii de plante din care 96 au regim special de protecție și peste 1.380 specii de animale din care 147 au regim special de protecție și 29 de habitate din care nouă sunt prioritare pentru conservare. Majoritatea se regăsesc și în Padiș. 

'Din intercalarea zonelor calcarelor cu cele unde întâlnim preponderent roci de altă natură, mai puțin permeabile la acțiunea subterană a apei, rezultă la suprafață apariția unor caracteristici ale reliefului și cursurilor de apă rar întâlnite, astfel că un pârâu poate să intre și să iasă din măruntaiele pământului de două-trei ori, creând un parcurs subteran ori de câte ori a întâlnit calcarul în calea sa, ieșind apoi la suprafață prin izbucuri, urmându-și cursul înspumat și cu mare viteză prin canioane spectaculoase și chei impresionante spre zonele mai joase pentru a-și aduce contribuția de apă în marile râuri din nord-vestul României,' descrie Alin Moș, peisajul caracteristic zonei Padiș. 

Conform directorului tehnic al Serviciului Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor, Lucian Nistor, 'cu numeroase unicate și superlative, protejate în zone de conservare speciale, Padișul găzduiește, pe un areal de aproape 25 de kilometri pătrați, cea mai mare densitate de rezervații și monumente ale naturii din Apuseni'.

'Sigur că este un motiv de mândrie pentru bihoreni și români, în general, pentru că sunt reprezentative la nivel european prin potențialul natural de care dispun', a declarat, pentru AGERPRES, Lucian Nistor, directorul tehnic al Serviciului Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor.

 

În opinia sa, turismul într-un asemenea areal trebuie conceput prin trei valențe de ordin ecologic, economic și educativ. Ca și fenomene carstice, spune el, sunt cele mai impresionante din România, dar având statut de parc natural, și nu de parc național ce exclude orice intervenție umană, se cere o simbioză cât mai favorabilă a mediului cu comunitatea locală.

'Trebuie avute în vedere atât nevoia naturii cât și nevoia comunității. Cu toate că pădurea s-a exploatat din totdeauna, firesc — altfel moare, la noi, din păcate, se exploatează fără cap, exagerat, atât față de potențialul de regenerare natural al pădurii, cât și față de acțiunile de reîmpădurire. Acest aspect se remarcă și în Padiș. Dar ce turism poți să faci dacă nu ai locuri de cazare?' a spus Nistor.

Primul pas făcut pentru turismul în Padiș a fost reabilitarea drumului județean ce face legătura cu DN 76 Oradea-Deva, în apropiere de Beiuș. Cei 29 de kilometri au fost asfaltați, de Consiliul Județean Bihor, pentru acest proiect major al turismului bihorean, printr-o finanțare europeană de 76 de milioane de lei. Drumul a fost finalizat în 2012.

Cu toate că accesul în Padiș se face pe o șosea "ca-n palmă", sus, pe munte, lipsesc, deocamdată, infrastructura și facilitățile de cazare. Există doar trei pensiuni în construcție, rămase doar la stadiul de roșu. În acest areal, se permite construcția, dar trebuie obținute avize speciale, pentru a feri zonele de conservare speciale. Sunt mai multe asemenea zone de protecție, precum Poiana Ponor sau molhașurile.

Turiștii pot străbate, la pas, circuitele Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Cetățile Rădesei, sau traseul Lumea pierdută, unde cei pasionați de munte au de descoperit văi carstice, doline, polii, Poiana Ponor, peșteri și avene, cascade. 

În zona Padișului se află cea mai adâncă peșteră din România, Peștera Valea Rea, la minus 600 metri adâncime, cu un potențial până la 800 metri.

Cea mai vizitată peșteră neamenajată turistic este însă Complexul carstic Cetățile Ponorului, cu cel mai înalt portal din Europa, 120 de metri. Partea de subteran nu este inclusă în circuitul turistic, fiind rezervată doar speologilor amatori și profesioniști cu o anumită pregătire. 

Cheile Galbenei, sălbatice, cu celebrul tunel, cascada evantai și chiar cheile în sine, sunt de o remarcabilă complexitate și grandoare. Cetățile Rădesei este o peșteră veche, un adevărat laborator geologic, în ultima fază evolutivă a unei peșteri, urmând ca, în decursul a câteva mii de ani, dacă omul nu accelerează acest proces, peștera să se transforme în chei, susțin specialiștii.

Platoul Padiș, de o frumusețe aparte, încă puțin atins de influența antropică, este celebru printr-un microclimatul caracteristic, printr-o așa numită ceață padișană, care se formează în perioada caldă a anului, fenomen studiat de către meteorologi și climatologi care conferă zonei o anumită vrajă.

În mod obligatoriu, în Padiș trebuie amintite cele cinci peșteri cu gheață din România: Scărișoara, Barsa, Focul Viu, Zăpodie și Avenul Negru. Ele pot fi vizitate, dar, din păcate, volumul de gheață scade de la an la an, în fața unei perspective deloc îmbucurătoare ca, în câțiva ani, gheața să dispară, mai ales în peșterile Zăpodie și Barsa. 

 

"Nu putem reduce turismul, nu putem proteja mediul decât încercând să-l protejăm activ. A închide un areal este atât utopic, dar și contraproductiv. Turism se va face, este mai ușor de controlat decât de impus prin forță. Din punctul meu de vedere, instituirea Parcului Natural Apuseni, ce cuprinde zone din trei județe, este benefică, dar acest organism trebuie să-și impună regulile în sensul de a controla fluxul turistic, a face o educație ecologică, de a impune anumite reguli și, nu în ultimul rând, de a stabili și mijloacele punitive," a precizat salvamontistul.

În ce privește traseele turistice, directorul tehnic al Serviciului Salvamont afirmă că a fost restructurat tot ce înseamnă marcaj turistic și aliniat normelor europene. Dintr-o magistrală turistică, cu bandă roșie, ce străbate de la nord la sud Carpații Occidentali, au fost deschise sau reamenajate trasee turistice către principalele obiective turistice din zonă, dar pentru a reduce impactul antropic, toate sunt circuite. Padișul este conectat, prin banda roșie, de magistrala ce pornește din Munții Vlădeasa și trece prin Stâna de Vale, apoi Padiș, Glăvoi, Vârtop, Vârful Bihorul Mare și Muntele Găina.

Toate circuitele din Padiș sunt trasate și omologate conform procedurii emise de către Ministerul turismului. Fiecare traseu are o fișă și corespunde întru totul normelor legale.

Pentru securitatea turiștilor, salvamontiștii au executat amenajări tehnice de siguranță în zonă. Astfel, în portalul Cetăților Ponorului, pe poteca de acces au fost montate trepte și un cablu de care să se ajute drumeții la urcare sau coborâre. Alte amenajări tehnice sunt și în dolina trei, pe Cheile Galbenei, cu balustrade, în Cetățile Rădesei — cablu, trepte și lanțuri, iar în zona Vârtop, salvamontiștii au participat la amenajarea unui traseu de via-ferrata, în zona Pietrelor Negre. 

Cazarea în Padiș, cu corturile, se face doar în locurile special destinate, respectiv în jurul cabanei Padiș și în zona poienii Glăvoi; în rest, campatul este interzis. Administrația Parcului Natural Apuseni are angajați rangeri în acest scop. Serviciul Salvamont asigură patrularea preventivă și acordare de prim ajutor prin punctele fixe de permanență de la Stâna de Vale, Poiana Glăvoi și Vârtop. Salvamontul poate fi apelat prin 112 sau la dispeceratul național, formând 0 Salvamont.

'Drumețiile la munte au valențe recreative, valențe spirituale și de natură fizică, însemnând mișcare, atât de necesară omului contemporan. Să nu uităm că această zonă de maximă valoare peisagistică și culturală din Apuseni trebuie cunoscută, apreciată și protejată, într-o comuniune benefică atât pentru om cât și pentru Mama Natură,' a subliniat Lucian Nistor.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro     |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |     la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro      |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro     |     la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014